DEFINIŢIA ŞI ROLUL ACESTORA:

 
 
        Funcţia principală a îngrăşămintelor este de a preîntimpina lipsa substanţelor hrănitoare din pământ. Mai simplu spus, îngrăşămintele reprezintă hrană pentru plante.

        Pentru a creşte şi a se dezvolta normal, plantele au nevoie de carbon, hidrogen şi oxigen-pe care le iau din aer şi apă, plus treisprezece elemente minerale esenţiale numite substanţe hrănitoare sau fertilizatori, pe care în mod normal le iau din sol. După o folosinţa îndelungată şi continuă a solului, acesta sărăceşte în substanţe hrănitoare şi este necesară intervenţia omului prin aplicarea susţinută de îngrăşăminte chimice specifice, în funcţie de carenţele solului.

        Prin urmare, îngrăşămintele înlocuiesc nutrienţii pe care plantele îi absorb din sol.
 
        Dacă unul sau mai mulţi fertilizatori nu sunt prezenţi în sol sau există în cantităţi insuficiente pentru o creştere optimă a plantei, este nevoie de intervenţia din afară, respectiv fertilizarea cu îngrăşăminte chimice specifice solului respectiv. Lipsa unui singur element mineral este suficientă pentru a obţine o scădere accentuată a recoltei.
 
 
 
TIPURI DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE:

    -îngrăşăminte azotoase: azotat de amoniu (AN), nitrocalcar (CAN), uree, azotat de calciu hidrat, îngrăşăminte lichide de tip URAN;

    -îngrăşăminte complexe de tip NPK.
 
 
 
REGLEMENTĂRI NAŢIONALE ŞI COMUNITARE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAŢĂ A ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE:
 

ASPECTE GENERALE LEGATE DE CALITATEA ÎNGRĂŞĂMINTELOR IN UNIUNEA EUROPEANĂ

       Legislaţia comunitară privind calitatea îngrăşămintelor este foarte riguroasă şi impune – atât producătorilor, cât şi importatorilor – obligaţii precise care trebuie aplicate simultan şi unitar pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

        Regulamentul nr. 2003/2003 al Parlamentului şi Consiliului European din 13 octombrie 2003 cu privire la îngrăşăminte se aplică produselor care sunt introduse pe piaţă ca îngrăşăminte şi sunt marcate cu menţiunea îngrăşăminte CE.
       Ca urmare, au fost stabilite reglementări privind compoziţia şi definirea tipurilor de îngrăşăminte, denumirea acestor tipuri, modalităţile de indentificare şi ambalare, elemente care asigura schimburi comerciale facile şi rapide în interiorul Comunitaţii Europene.
        De asemenea, pentru îngrăşămintele CE s-au stabilit norme comunitare privind identificarea, trasabilitatea şi etichetarea acestora, precum şi pentru modul de inchidere a ambalajelor.
     Utilizatorii agricoli trebuie să aibă certitudinea folosirii unor îngrăşăminte cu un conţinut garantat de nutriţie, pentru care sunt stabilite toleranţe.
        Azotatul de amoniu, care constitui o principală componentă pentru o serie de produse utilizate ca fertilizanţi, este folosit şi pentru produse de tip explozibil.
       Având în vedere natura speciala a îngrăşămintelor pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot şi cerinţele care rezultă sub aspectul siguranţei publice, sănătăţii şi a protecţiei muncii, reglementările comunitare prevăd o serie de norme suplimentare pentru îngrăşămintele CE de acest tip.
     În interesul siguranţei publice s-au stabilit la nivel comunitar caracteristicile şi proprietăţile pe care trebuie să le aibă în mod distinct îngrăşămintele CE pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot. De asemenea, producatorii acestor tipuri de îngrăşăminte trebuie să se asigure că produsele respective au testul de rezistenţă la detonare înainte de a fi introduce pe piaţă.
        Pentru a evita riscul ca îngrăşămintele să fie contaminate cu substanţe nocive, atât pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor, cât şi pentru mediu, se vor analiza şi stabili modalitaţi de analiză şi control al acestor substanţe.

 

REGLEMENTARI NATIONALE ÎN SECTORUL ÎNGRĂŞĂMINTELOR

     Statele membre UE supun îngrăşămintele marcate îngrăşăminte CE unor controale oficiale de verificare privind respectarea cerinţelor Regulamentului 2003/2003 al CE.
       Legislaţia naţională, prin Ordinul MAPDR nr.648, prevede funcţionarea în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale a unui compartiment de inspecţii, care asigură verificarea conformitaţii cu normele de calitate a fertilizanţilor, în conformitate cu prevederile normelor comunitare. În teritoriu, funcţioneaza la nivelul Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala judeţene şi a Municipiului Bucureşti organe de control judeţene cu un număr de 42 de inspectori.
        Compartimentul inspecţii din cadrul MPADR este serviciul unic de control responsabil în faţa Uniunii Europene pentru efectuarea controalelor de conformitate cu standardela de comercializare pe filiera îngrăşămintelor, în vederea aplicării prevederilor Regulamentului 2003/2003 al CE.
        Prin Ordin al MAPDR, Laboratorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICDPAPM) Bucureşti a fost desemnat ca institut abilitat pentru efectuarea analizelor pentru îngrăşămintele care circula pe piaţă.
       Îngrăşămintele care nu poartă CE trebuie să fie autorizate şi omologate de ICDPAPM, după care sunt desemnate RO îngrăşăminte şi pot să circule liber pe piaţa României.
      A fost stabilit regimul penalităţilor ce urmează a fi aplicate agentilor economici care încalca prevederile Regulamentului 2003/2003 al CE, precum şi cele legate de introducerea pe piaţă si autorizarea îngrăşămintelor în România.

Sunteți aici: Home Produse Ingrasaminte